Acum vreo 20 de ani ma hotarasem sa schimb lumea aceasta cu un doctorat. Ma gandeam ca poate reusesc eu sa schitez o bursa pentru produse agricole, iar daca ambalez ideea intr-o teza de doctorat in marketingul din agribusiness, ma baga cineva in seama. Surpriza: cred ca mediul de afaceri nu prea vrea sa auda de ideile mediului academic! Nu ma mira acest lucru, fiindca studentii ajung destul de rar sa faca practica in companii, iar de profesori invitati de companii sa tina prezentari sau sa rezolve problemele complexe ale mediului de afaceri clar nu prea am auzit.
Totusi, trebuie sa recunosc ca poate a folosit doctoratul meu la ceva: un fost profesor, pe care il stimez, m-a invitat sa colaboram privind negocierea tarifelor Romaniei la aderarea in UE, dar am fost respins de Resursele Umane de la Ministerul Agriculturii fiindca nu aveam 5 ani “de stat”, adica de lucru la stat 🙂 Altfel spus, un sut in fund, un pas inainte. Mi-am vazut eu frumos de viata si mi-am infiintat propria agentie de publicitate, iar restul este istorie.
Oricum, chiar nu cred ca meritam cei 10% in plus la salariu, daca lucram la stat, doar pentru ca am scris o lucrare de vreo 230 de pagini. Pe principiul acesta, jurnalistii si scriitorii trebuie sa fie intre cei mai bogati oameni din lume, nu-i asa? E adevarat, in unele societati mai asezate, oamenii carora le place sa scrie sunt recompensati chiar si cu sute de milioane de dolari, dar nu si la noi (e.g. J.K. Rowling).
Daca vrei sa activezi in mediul de afaceri, sincer, nu prea iti foloseste un doctorat, sa fim realisti! Poate doar sa epatezi un pic si, eventual, sa te lase ceilalti sa vorbesti putin mai mult decat media. Altfel, poate reprezenta chiar un dezavantaj fiindca interlocutorii te pot considera cam prea axat pe teorie, mai putin pe practica. Apropo, un fost coleg de facultate avea o vorba interesanta: “Cea mai buna practica este tot o teorie buna!”
La finalul lucrării mele de doctorat am ataşat două propuneri de proiecte despre care consideram atunci ca ar putea îmbunătăţi comunicarea şi transparenţa pe piaţa legumelor, cu scopul unei mai bune informări a principalilor “actori” de pe piaţă.
Iata mai jos un fragment din lucrarea de doctorat, iar la final documentul complet, inclusiv un link de download al tezei in format PDF.
O mai bună informare va permite o mai bună planificare şi o creştere a producţiei interne de legume, o ofertă mai bună de legume pe tot parcursul anului, o sporire a eficienţei comercializarii legumelor, la specializarea legumicultorilor pe anumite produse prin identificarea unor pieţe de nişă etc.
Sistem centralizat de monitorizare a vânzărilor de legume în Capitală
Sistemul centralizat de monitorizare a vânzarilor de legume în Capitală urmăreşte să colecteze şi disemineze informaţii privind vânzarea legumelor din Bucureşti.
Acest sistem ar putea gestiona informaţiile necesare producătorilor ce îşi comercializează producţia în pieţe şi comercianţilor de legume, fiind un flux continuu de informaţii între Ministerul Agriculturii, agricultori şi comercianţi, dar putând fi accesate şi alte părţi implicate sau interesate de comerţul cu legume.
Colectarea informaţiilor se poate face prin implementarea unor dispozitive electronice de înregistrare a vânzărilor în pieţele agroalimentare (gen case de marcat electronice) şi adaptarea sistemelor de raportare ale retailerilor şi a altor firme implicate în comerţul cu legume la cerinţele informaţionale ale noului sistem de raportare propus.
Diseminarea informaţiilor utile agricultorilor şi comercianţilor (evoluţia preţurilor, cantităţile comercializate etc) se poate face prin intermediul unor panouri electronice sau monitoare, amplasate in piete sau engrouri, prin publicarea periodica a unui raport pe Internet şi în forma unei broşuri distribuite gratuit, ori prin accesarea, contra cost, a unei baze de date actualizată zilnic pe Internet, ce conţine toate aceste informaţii.
Această infrastructură ar fi utilă şi chiar si administratorilor pieţelor pentru a comunica mai eficient aspecte administrative cu administraţia pieţelor de sector.
Posibili parteneri :
- Ministerul de Finanţe (va avea o mai bună evidenţă a producătorilor şi comercianţilor de produse agroalimentare);
- Ministerul Agriculturii (informaţii statistice precise privind comerţul cu amănuntul din pieţe, consumul şi necesarul de producţie pentru anii următori) ;
- Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti (universitatea avea acces la informaţii actuale şi utile profesorilor şi studenţilor pentru a analiza tendinţele pieţei legumelor şi fructelor din Capitală);
- Asociaţiile de producători şi marketing agricol (identificarea zonelor în care se pot comercializa în condiţii de profit maxim anumite categorii de produse);
- Primăriile de sector şi Administratia Pieţelor fiecărui sector (evidenţa mai bună privind numărul şi identitatea comercianţilor de produse agroalimentare în pieţe) ;
- Administraţia pieţei – publică sau privată (poate avea o evidenţă bună privind vânzarile de legume şi fructe a celor care au închiriat tarabele);
- Producătorii si/sau comercianţii (evidenţa zilnică a vânzărilor, detaliată pe categorii şi produse);
- Consumatorii (bonuri la cumpărarea produselor)
- Firma care să realizeze, implementeze şi ofere service-ul sistemului (hardware şi software).
Sistemul
Hardware (ex. pentru pieţele agroalimentare)
- servere în fiecare piaţă agroalimentara din capitală şi un server central în cadrul Ministerului Agriculturii,
- console separate la fiecare tarabă la care se comercializează produse agroalimentare,
- sisteme de transmisie date wireless,
Software
- baza de date care să standardizeze produsele comercializate în pieţele agroalimentare şi să înregistreze preţurile la care produsele au fost vândute şi orele, cu referire la vânzător, piaţa, categorie de produs, produs, calitate, cantitate, preţ, oră etc.
Investiţie
Program SAPARD sau PHARE şi fonduri Ministerul Agriculturii, Administraţia Pieţelor, Ministerul de Finanţe, care vor asigura suma necesară şi personal calificat. Proiectul ar putea fi realizat şi prin implicarea profesorilor şi studenţilor USAMV în managementul proiectului.
Cheltuieli (sume aproximative)
- managementul proiectului 30.000 euro
- numărul aproximativ de console 15.000 bucati x 20 euro = 300.000 euro
- infrastructura (cabluri, switchuri etc.) 50 piete x 1000 euro= 70.000 euro
- servere pieţe 50 piete x 1.000 euro = 50.000 euro
- server central 50.000 euro
- realizare soft 25.000 euro
- administrare sistem 10.000 euro lunar
- pregătire/informare utilizatori sistem
- conectare reţea pieţe / Internet – wireless sau reţeaua fixă de telefonie
Totalul cheltuielilor poate depăşi suma de 500 mii euro.
Proiectul poate fi planificat şi implementat în aproximativ 1-2 ani.
Bursa agricolă de legume pe Internet
Portal web în cadrul căruia să funcţioneze o bursă online a legumelor. Portalul poate funcţiona ca interfaţă între principalii participanţi de pe piaţa legumelor, având un rol de bursă şi de informare privind evoluţia pieţei output-urilor şi input-urilor (finanţări, seminţe, chimicale etc.), iar introducerea şi transmiterea informaţiilor către utilizatori a datelor se poate face prin Internet sau SMS (telefonul mobil). Consider esenţială utilizarea telefoanelor mobile în cadrul acestei burse fiindcă permit o mobilitate maximă, iar majoritatea participanţilor în această filiera, a legumelor, deţin telefoane mobile sau îşi pot achiziţiona la preţuri convenabile aceste dispozitive.
Website-ul poate fi susţinut financiar, în primele etape ale dezvoltării, timp de 2-3 ani, prin finanţarea dintr-un fond Sapard şi prin investiţia făcută de catre un investitor, iar ulterior, proiectul îşi poate acoperi cheltuielile din reclamă şi tarifele percepute la introducerea în bazele de date a informaţiilor prin intermediul telefoniei mobile (SMS), vânzarea de studii de piaţă şi date statistice etc.
Necesarul estimat pentru implementarea acestui proiect este de aproximativ 100 mii euro, incluzând la cheltuieli: banii necesari pentru managementul proiectului şi cheltuielile de personal, realizarea portalului, promovarea portalului, administrarea portalului şi alte cheltuieli. Acest proiect se poate realiza în aproximativ 6 luni de zile, iar promovarea şi acceptarea de către piaţa poate să dureze între 2-5 ani.
Un exemplu interesant în privinţa realizării unei burse online cu produse agricole este implementat de către societatea Altosonic S.A., la adresa de web http://www.bursaagricola.ro, înca din anul 2002, unde sunt prezentate cotaţiile lunare ale preţurilor la diverse categorii de produse agricole, cereri de vânzare şi cumpărare care conţin multe informaţii privind produsele oferite sau căutate, inclusiv privind condiţiile de livrare. Această bursă nu este încă utilizată de către principalii actori din piaţă, iar principalele motive pot fi:
- lipsa interesului marilor producători sau engrosişti în a îşi face publice preţurile sau afacerile în general;
- slaba pregătire şi dotare cu mijloace de comunicare online a celor implicaţi în filiera legumelor;
- insuficienţa promovare a acestui proiect etc.
Sistemul este căutat, în prezent, în special, de micii producători sau comercianţi, dar consider că pe măsura ce proiectul va fi mai mult mediatizat, iar cei implicaţi în filiera legumelor îi vor identifica avantajele (informare şi comunicare în timp real), acesta se va putea dezvolta la adevăratul potenţial.
O altă iniţiativă in această privinta este portalului agricultura-ecologica.ro, care promovează “o piaţă virtuală destinată oricărui vânzător, cumpărător sau curios despre produsele ecologice de orice fel”.
Acest portal şi-a stabilit ca misiune furnizarea şi întreţinerea unei platforme de tranzacţionare on-line, orientată pe piaţa produselor ecologice din Romania şi nu numai, precum şi de a facilita construirea de noi relaţii de afaceri între membrii portalului.
Genul acesta de proiecte pot fi foarte benefice pentru micii producători care nu dispun de bugete însemnate de marketing, iar dacă portalul este promovat corect în ţară şi în străinătate ar putea conduce în viitorul apropiat la o creştere majoră a cererii interne şi externe de produse de acest fel şi va contribui la succesul producătorilor români certificaţi pe pieţele interne şi externe.
Un avantaj oferit utilizatorilor este faptul că permite o transparenţă sportită în privinţa preţurilor şi a ofertelor de pe piaţă, ajutând pe cei implicaţi să identifice clienţi şi furnizori în timp real.
Portalul oferă şi anumite avantaje, iar dintre principalele facilităţi pe care le oferă portalul agricultura-ecologica.ro, gratuit, sunt:
- traducerea directă şi instantanee a ofertelor de cumpărare şi de vânzare din limba româna în limba engleză, chiar din momentul publicării lor, prin simpla utilizare a unor câmpuri predefinite”. Acest modul se doreşte dezvoltat prin adăugaugarea de liste de termeni pentru încă 5 limbi (olandeză, germană, franceză, italiană şi spaniolă);
- conversia simultană si automată a preţurilor în EUR, USD şi RON;
- Buletin Informativ periodic precum şi acces la ştiri din agricultură;
- Site-ul poate fi folosit ca lexicon român-englez în sprijinul comunicării de catre fermieri a ofertelor de produse agricole în 2 limbi simultan;
- Pentru organisme de certificare, inspectori si fermieri portalul ofera un sistem automat de management a informatiilor din fermă, accesibil de pe internet şi care ajută la evaluarea instantanee a neconformităţilor cu standardele. Acest sistem oferă posibilitatea realizarii de prognoze si sinteze privind productia agricola ecologica.
Proiectul, după informaţiile oferite de managementul acestui proiect, se bucură de succes, printre utilizatorii înregistrati în sectiunea “comercianţi” se regăsesc deja companii din Olanda, Italia şi Marea Britanie.
Majoritatea vizitatorilor online ai acestui portal, agricultura-ecologica.ro, provin din România, Statele Unite, Germania, Olanda, Marea Britanie, Italia, Franţa, Spania, Austria, dar şi din Japonia (HotNews.ro, Varza si internet , Joi, 3 noiembrie. 2005).
Pentru ca un proiect de acest gen, bursa online a produselor agricole, să se dezvolte este necesară cooptarea in sistem a câtorva producători de talie mijlocie, retaileri şi transportatori să înceapă să utilizeze sistemul în mod constant, zilnic, operând în timp real modificările (cerere sau ofertă) prin introducerea datelor actualizate. În această privinţă se pot utiliza şi dispozitive gen PDA si conexiuni wireless, pentru a permite tuturor celor implicaţi în piaţă să fie la curent cu orice modificări de ultimă oră privind preţurile. Corectitudinea înscrierilor acestor informaţii trebuie să fie maximă, iar în cazul publicării de către anumiţi vânzători sau cumpărători a unor oferte sau cereri fictive, aceştia trebuie să fie sanctionati corespunzator si chiar excluşi din sistem pe perioade determinate sau nedeterminate.
În prima etapă a lansării proiectului este necesară colectarea şi introducerea manuală a preţurilor şi cantităţilor cerute sau oferite pe piaţă, iar pe măsura ce utilizatorii sistemului conştientizează beneficiile obţinute, să completeze formularele de cerere sau ofertă:
- prin Internet,
- prin intermediul telefonului mobil (SMS- standardizat),
- prin intermediul unui operator telefonic (contra cost/minut/anunuţ),
- sau chiar prin taloane poştale decupate din reviste sau primite prin poştă.
Pentru a verifica gradul de interes al partenerilor din cadrul acestui sistem, văd necesară si introducerea unei taxe anuale sau lunare de participare, verificare a participanţilor în cadrul bursei, dar şi o bună standardizare a produselor comercializate, pentru a oferi vânzăorilor şi cumpărătorilor un limbaj comun de comunicare (ex. calibru produse, calitate, data livrare, transport, pret etc.).
Daca sunt curiosi care vor sa citeasca toata teza, iata la acest link documentul complet (230 de pagini).
Albert Budica 